He’s got a dream

Astazi m-am gandit mult la ce inseamna sa ai curaj in viata. Sa-ti privesti optiunile in fata. Sa vezi cu claritate ce e rezonabil sa realizezi si ce nu e deloc rezonabil. Sa ai curajul sa pui degetul cu precizie si trufie exact pe ce e cel mai putin rezonabil.

E ca si cand, pentru a ajunge pe acoperisul unui zgarie-nori, in loc sa iei liftul si sa privesti din spatele geamurilor de siguranta, te-ai hotari sa te cateri de unul singur prin exteriorul cladirii de sticla doar pt ca astfel ai putea avea sansa de a ajunge si mai sus decat unde se opreste liftul, nu sub acoperis ci pe acoperis. Aiurea, nebunie curata, si de altfel, de ce si-ar dori cineva asa ceva??? Exact. Total nerezonabil, nu?

Dar daca va reusi, frumosul nostru nebun nerezonabil va fi aplaudat si admirat frenetic de toti cei care credeau ca ce a vrut sa faca era absurd si stupid. Si-l vor dori alaturi, il vor aprecia si il vor lauda. Vor invata de la el. Il vor imita. Il vor idolatriza. Dar el, frumosul stie prea bine. El stie. El a fost singur la piciorul cladirii cand toti s-au urcat in lift. El a fost singur in timpul urcusului anevoios. Dar a fost de asemeni singur in varful varfului, unde vantul a batut doar pentru el si soarele a stralucit in cinstea lui.

Insa el stie la fel de bine ca totul a fost o sansa. Ca la fel de bine s-ar fi putut dezechilibra, ar fi putut aluneca si cadea in gol inainte chiar de mijlocul drumului, si totul ar fi fost pierdut. El stie ca de fapt, asta era cel mai rezonabil lucru care se putea intampla. Dar, la fiecare pas pe care l-a facut in sus, cu un picior se agata de crapaturile din zid, iar cu celalat dadea un sut in fund rezonabilului…

Celui care mi-a provocat acest sir de ganduri astazi, ii dedic acest articol care mi-a picat din intamplare sub ochi tot astazi. Pentru ca asa se intampla lucrurile, din intamplare cu sens:

Malcolm Gladwell – Late Bloomers

Curaj! Continua sa-i dai suturi in fund si sper ca ne vom intalni intregi undeva acolo pe acoperis…

PS. Cand eram copil tata imi punea la pickup Secunda lui Mircea Baniciu. E un anume cantec pe albumul ala,  si imi amintesc cum tata imi spunea sa fiu atenta la versuri, ca trebuie, mai presus de orice, sa inteleg asta…

Iata cantecul, ti-l dedic de asemeni… :p

La-nceput de drum

PPS: Pentru cine e interesat, exista un documentar minunat foarte aproape de tema asta (si la propriu si la figurat), despre Phillipe Petit, funambulul. Se cheama Man On Wire.